Incursiune în Maramureş

Ziua 1: București – Alba Iulia – Baia Mare (840 km) 

Întâlnire cu reprezentantul J’info Tours. Plecare pe ruta București-Alba Iulia-Baia Mare. Sosire în Alba Iulia și pauză de masă. Orașul Alba Iulia este recunoscut de către toți românii ca fiind locul unde s-înfăptuit Marea Unire, la 1 Decembrie 1918. Astăzi, Cetatea Alba Carolina păstrează  mărturiile istorice și culturale ale evenimentelor ce au condus la formarea poporului român. În prezent, Cetatea Alba Carolina înglobează alte două cetăți, fiecare reprezentând, în epoca romană și cea medievală, nuclee de dezoltare urbană a orașului. În interiorul zidurilor cetății, putem vizita Sala Unirii, o sală foarte luxoasă, un fel de cazino pentru ofițerii austrieci, unde se organizau baluri, recepții și alte evenimente, construită în anul 1900. În 1918, a găzduit festivitatea organizată cu prilejul Marii Uniri, astfel că reprezintă un simbol al unității naționale și un obiectiv turistic foarte important. Muzeul Unirii a fost înființat în anul 1887, anul în care a fost întemeiată Societatea de istorie, arheologie și științele naturale, care, astfel, pune bazele creării unei colecții de antichități descoperite în orașul Alba Iulia. Cu timpul, colecția acestuia se mărește, fiind adăugate lucruri și obiecte personale ale participanților de la revoluția din 1848-1849. Cele mai importante documente aduse atunci insă vor fi cele șase volume ale Marii Uniri. 
Catedrala Reîntregirii a fost construită în perioada ce a urmat Marii Uniri și anume între anii 1921 și 1922, având că scop principal refacerea Mitropoliei pe care Mihai Viteazul a ridicat-o, dar care a fost distrusă în 1714, sub stăpânirea habsburgică. Ca semn de omagiu, statul român clădește opera arhitectonică în doar doi ani, având ca hram „Sfânta Treime”, același ca și al vechii Mitropolii a Transilvaniei. În dreapta și stânga pronaosului stau astăzi mărturie portretele lui Mihai Viteazul și al soției sale, Doamna Stanca. Arhitectura catedralei a însemnat o reproducere a Bisericii Domnești din Târgoviște realizată în cruce greacă inscrisă. 
Ajungem la Baia Mare, unde vom ajunge seara târziu. Cazare în Baia Mare la Casa Rosa, pensiune de 3 margarete.     

  
Ziua 2: Baia Mare – Desești – Vadu Izei – Sighetu Marmației – Săpânța – Vișeu de Sus (2 nopți) (170 km) 

Vom începe ziua cu vizitarea comunei Desești, situată la 23 km de Sighetu Marmației, pe valea râului Mara și sub Creasta Cocoșului, renumită formațiune din roci vulcanice din Munții Gutâi. Desești abundă în obiective turistice, tradiții și meșteri populari, fiind unul dintre locurile care au devenit adevărate simboluri ale Maramureșului istoric. Importanța turistică a zonei este demonstrată și de existența celor patru biserici de pe teritoriul comunei, două dintre ele fiind declarate monumente istorice de interes național: Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, ridicată în anul 1770, cu pictura interioară realizată de Radu Munteanu și Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului, construită în anul 1700. 
Comuna Vadu Izei, așezată la confluența văilor Iza și Mara, este o păstrătoare de tradiții și obiceiuri. De departe, însă, cea mai mare mândrie a comunei o reprezintă multitudinea de porți sculptate, considerate cele mai frumoase din zonă. 
Inima Țării Maramureșului este cu siguranță Sighetu Marmației, cunoscută local sub numele de Sighet. Orașul se află chiar langă granița cu Ucraina, la confluența râurilor Iza și Tisa. 
Datorită asezării strategice, langă confluența principalelor râuri din Maramureș, Sighet este cu sigurantă punctul de pornire pentru vizitarea cunoscutelor văi: Tisa, Iza, Vișeu, Mara și Cosău. 
 Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței este cel mai important obiectiv turistic al orașului. Fostă închisoare, transformată într-un memorial al durerii, ajunge în anul 1995 sub egida Consiliului Europei. 
 Un alt obiectiv important situat în partea sud-estică a orașului este Muzeul Satului Maramureșean, aflat în aer liber. Este organizat ca o rezervație de monumente de arhitectură țărănească, urmărindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case și gospodării grupate pe principalele subzone ale Maramureșului Istoric. 
La alți 10 km în josul râului, la poalele Munților Ignis, se află unul dintre cele mai cunoscute sate din România, Săpânța. Faimă satului se datorează mai ales cimitirului neobișnuit, numit Cimitirul Vesel și casei memoriale a sculptorului Stan Ioan Pătraș. Recent, o altă atracție a fost adăugată la portofoliul său: Mănăstirea Săpânța-Peri, cu cea mai înaltă biserică din lemn din lume. 
Seara, transfer în Vișeul de Sus, pentru cazare la Pensiunea Romina. 

Ziua 3: Vișeu de Sus – Mănăstirea Bârsana (80 km) 

Numită adesea Mocănița de pe Valea Vaserului, Calea Ferată Forestieră (CFF) din Vișeu de Sus  reprezintă o bogăție atât din punct de vedere tehnic, cât și cultural. Pe o rută de cca. 60 km, circulă, pe langă locomotive Diesel, locomotive cu abur, înfocate cu lemn, lucru prin care CFF Vișeu de Sus devine cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcționează cu abur. Linia care a fost construită după ecartamentul austro-ungar de 760 mm duce într-o vale de o sălbăticie fermecătoare, de-a lungul râului Vaser, peste poduri și prin tunele. Calea ferată traversează o zonă impădurită unde nu există drumuri sau sate, ci este locuită doar de urși și lupi. 
Valea Vaserului, care măsoară 50 km din Vișeu de Sus până la stația terminală Comanu, nu se poate compara cu nicio altă vale din Carpați. Ea cuprinde o zonă impădurită care nu este locuită pană la taberele muncitorilor și singură cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră. Parte a Parcului Natural Munții Maramureșului, Valea Vaserului se află sub protecție europeană, utilizarea ei forestieră fiind insă permisă.
Mănăstirea Bârsana este un complex monahal ce cuprinde construcții din lemn tipic maramureșene, care sunt și astăzi un exemplu al acestei arhitecturi uimitoare. Complexul este alcătuit din poarta specific maramureșeană, turnul cu clopotniță, lăcașul de cult propriu-zis, altarul de vară, chiliile călugărilor, capela și nu în ultimul rând atelierul artiștilor. În curtea mănăstirii se regăsește și un muzeu, locul unde sunt expuse: icoane vechi, documente ale vremurilor trecute și o multitudine de informații legate de Bârsana și istoria sa. Transfer la Cazare. 

Ziua 4: Vișeu de Sus – Târgu Mureș – Brașov – București (530 km)

Ultima zi este rezervată drumului de întoarcere la București.